Suntem “tentaţi”, în fiecare zi, să scoatem din buzunar măcar un leuţ pentru a face bine oamenilor nevoiaşi. O faci în speranţa unei curăţiri sufleteşti prin această faptă bună şi te bucuri pentru faptul cum vei arăta în faţa lui Dumnezeu.

Dar cum se estimează o “faptă bună” la noi în ţară?
În biserică, bunătatea nu are grad de comparaţie sau limite (deşi se întâlnesc şi aici devieri de la cazuri). În afara pereţilor sacri, bunătatea este ceva limitat şi binedefinit chiar. Undeva e 15 lei, undeva e 20 lei, dar cert e faptul că dacă încerci să dai ultimii 14 lei fapta ta nu e demnă de a fi numită bună!

De ce ? Explic mai jos argumentat:
 O tânără, s-a adresat la noi cu rugămintea de a face publică procedura “sfântă” a celor care împart baloane pe străzi şi se declară “mari pioneri ai voluntariatului”. Ca orice tânăr, ea a dorit să muncească undeva ca să capete un salariu de vară. A găsit numărul unui Tudor. A urmat o întâlnire la sediul de “lângă Fidesco” unde i s-a explicat foarte simplu întreaga procedură de “voluntariat” sau mai bine spus de NEvoluntariat! Au încheiat un contract, dar tânăra nu a primit un exemplar al său. Totul constă în cele “50 la 50″ sau parafrazând o vorbă din popor “Nică’ la săraci, tăt’ la draci”. Apropo pe zi un voluntar se poate alege chiar şi cu 600- 800 lei.

Schema e simplă de tot:
50%- revin şefului
50%- revin voluntarului, din banii căruia doar 5 lei merg pentru copii.

Aceşti “câte 5 lei” ajung pe la Second Hand, de unde aceştia procură hăinuţe copiilor. Recent această asociaţie a donat, pentru prima dată, cîteva computere procurate la fel de mâna a doua.

Am mers în teritoriu cu Corneliu Gandrabur ca să le încercăm pe propria piele. Nu a fost greu să aflăm că ei sunt Asociaţie cu actele în regulă, iar voluntarii susţin că nu primesc niciun ban.  Am discutat cu aceşti 2 “voluntari”. Am întrebat cum aş putea şi eu să mă angajez, la care mi s-a spus să merg la oficiu, dar mi-au spus de la început că “voluntari” sunt deajuns şi că problema e în baloanele puţine.

Procuri un balon de 20 lei şi te alegi cu o mângâiere de cap!
Da, la Arcă ne-au cerut 20 lei, iar când Cornel a întrebat dacă poate oferi doar 19 lei, i s-a răspuns cu cea mai mare promptitudine “Ne cerem scuze, dar noi oferim baloane, care încurajează fapta bună doar de la 20 lei în sus!”
La monumentul Ştefan cel Mare  lucrurile stăteau la fel, doar că în gâtul comercializanţilor era ataşată fotografia unui băiat bolnav, iar balonul costa 15 lei. Deşi asociaţia e aceeaşi, modul de persuasiune şi sensibilizare este diferit. Am stat câteva minuţele alături de perechea de “voluntari”. Insistenţa cu care ei cerşesc banii, trădează nevoluntariatul lor şi goana după profit.
Tânăra, care ne-a contactat, ne-a relatat 2 cazuri din singura zi de voluntariat: “Un preot i-a încurajat şi a donat 100 lei, fără ca să ceară un balon şi o băbuţă a scos 5 lei afirmând că ajută copiii”.  În urma acestora, fata a cedat cu o mustrare de conştiinţă.

Pare atât de legal şi inocent…
Se numesc Asociația ”Împreună pentru copii”. Au ștampilă, certificat, puşculiţă transparentă pentru a aduna banii, ”voluntari” și spun că strâng bani pentru copii cu dizabilități și neajutorați. Fapta bună o marchează prin astfel de baloane:

foto: Corneliu Gandrabur

Fiţi atenţi!
Nu vă lăsaţi pradă acestei adevărate escrocherii! Dacă vrei să faci voluntariat, nu ştirbi din esenţa acestui cuvânt! Dacă ai şi tu o experienţă de acest gen- scrie! În pofida faptului că Ziarul de Gardă a susţinut un articol puternic şi JurnalTV au realizat un reportaj de investigaţie în acest sens, situaţia nu s-a soldat cu închiderea asociaţiei, din păcate.
Menirea noastră ca bloggeri, în acest caz, este să sesizăm publicul, să informăm! Foarte curând se vor alătura şi alte instituţii media.

Intraţi şi aici ca să citiţi şi opiniile lui gandrabur.net. În plus, Corneliu a realizat nişte estimări şi video în care se observa insistenţa unei voluntare: