În sfîrșit am citit romanul muuuultașteptat. Din start vreau să vă spun că nu m-am dezamăgit în urma lecturii, dar am rămas puțin supărată pe Coelho că  a abuzat de ficțiune.
Pentru mine, începutul și conținutul e foarte interesant și intrigant, iar sfîrșitul original și misterios.
Lectura  acestei cărți mi-a lărgit orizonturile și mi-a aruncat semința curajului și a credinței în suflet, ca mai apoi să încolțească și să dea roade.
Vechiul stil de viață al scriitorului, cel hippie, cred că a influențat asupra personajului principal, deoarece Paulo (protagonistul) împarte o dragoste și o viață neobișnuită.
Nu pot și nici nu vreau să vă ofer detalii din roman. Nu obișnuiesc să vă povestesc, ci să vă intrig!
Evident că mi-am scos niște notițe, pe care cu plăcere le voi adăuga mai jos.

* Succesul îi umple pe oameni de bucurie și vinovăție în același timp.

* Au văzut aceiași munți și copaci, dar fiecare i-a văzut altfel.

* Tot ce se întîmplă o dată e posibil să nu se mai întîmple. Dar tot ce se întîmplă de două ori se va petrece sigur și a treia oară. (Prolog)

* Cu toții ucidem
Și-ntindem morții prada;
Omoară unii măgulind,
Ori cu dojeni, cu sfada:
Cei lași ucid cu sărutări
Iar cei viteji, cu spada.

* Un deșert e făcut din dimineți și după-amiezi. Restul e periculos.

* Ai pierdut partea cea mai frumoasă a deșertului. Solitudinea!

* Unele lucruri sunt atît de importante, încît omul trebuie să le descopere singur.

* Omul uită de unde vine, natura, niciodată.

* Mai înainte priveam în depărtare și totul era chiar departe, înțelegi? Se vedea că nu face parte din viața mea. Fiindcă întotdeauna priveam lîngă mine, la lucrurile care mă înconjurau. Pînă acum 2 zile, cînd am început să mă obișnuiesc să privesc în zare. Atunci mi-am dat seama că în afară de mese,  scaune, obiecte, lumea mea cuprindea și munți, nori, cer. Iar sufletul- sufletul meu pare că-mi folosește ochii ca să atingă lucrurile astea!

* Putem să ne micșorăm, iar sufletul nostru se strînge. Pentru că el n-a inclus nimic în afară de noi înșine. N-a cuprins mările, munții, alți oameni, nici măcar pereții caselor în care trăim.

* Nu există iubire pașnică! Cine o caută e pierdut.

* Nu lupta împotriva gîndurilor, sunt mai puternice ca tine. Dacă vrei să scapi de ele, acceptă-le. Gîndește-te la ce vor ele să gîndești, pînă ce vor obosi.

* Omul distruge ce iubește el mai mult.

* Fii generos cu tine însuți!

* Nu suntem singuri. Lumea se transformă, iar noi suntem o parte din această transformare. Îngerii ne călăuzesc și ne apără. În ciuda tuturor nedreptăților,  în ciuda faptului că ni se întîmplă lucruri pe care nu le merităm, în ciuda faptului că ne simțim incapabili să schimbăm ce este greșit la oameni și în lume- Dragostea este mai puternică și ne va ajuta să creștem. Și doar atunci vom fi în stare să înțelegem stelele, îngerii și miracolele.