Despre grăbire la viteza absurdității!
Am citit pe www.lookatme.ru despre un nou concept de publicare și tipărire a cărților. Ori că noii autori (cei care acceptă) sunt prea leneși, ori lumea într-atât de mult se grăbește, încât vrea să economisească și cultura? Ideea constă în faptul ca noile cărți să fie reduse la 7-10 pagini. Numite “summary” (fericirea elevilor și studenților) aceste cărți vor fi comercializate pe o platformă online, de la început. Acest proiect, cu abia 70 de “cărți” editate își propune să avanseze desigur. Aceasta mi-a trezit câteva reproșuri.
Ideea de “summary” desigur nu poate să nu intrige. Aceasta presupune economisire de hârtie, timp și investiții financiare, dar oare ce ar spune Tolstoi că-i citești volumele de “Război și Pace în 7-10 pagini? Oricare alt autor nu se simte împlinit să scrie atâtea pagini și să fie apreciat pentru ele. A scrie o carte presupune ani și dăruire de sine, e un proces inexplicabil celor care sunt de acord să scrie “cărți” de 10 pagini. Absurd!
În secolul 21 am ajuns să le facem pe toate într-un ritm rapid. Eu ca să-mi vizitez buneii, măcar pentru o zi, trebuie să îmi planific minim cu o lună înainte această escapadă…
Unde ne grăbim sau, mai corect, unde ne grăbesc? Am ajuns în mileniul 3, acum când minunile sunt explicate științific și se construiec, la rândul lor. De ce se accentuează atât de neînduplecat efemeritatea timpului? Oare lucrurile nu trebuie să decurgă de la sine? Da, fiecare e conștient de scurgerea timpului, dar să-ți amintească aceasta la tot colțul, scuze – e prea de tot. “Grăbește-te să prinzi perioada reducerilor!”, “Speed- reading”, “Speed- dating”, se contruiesc mașini cu posibilitatea de a atinge viteze inimaginabile, până și femeile (am citit undeva că în ultimii 10 ani, copiii vin pe lume mai repede, decât oricând) nasc mai repede…
Și dacă am ajuns într-o eră atât de dezvoltată, care poate fi numită “epoca – viteză”, de ce să nu se concentreze toate forțele și mințile doctorilor în știință ca să creeze elixirul de prelungire a vieții? Poate, dacă am putea trăi cu vreo 50 de ani mai mult- calitativ, le-am reuși pe toate într-un tempo mai lent ? Mă gândesc că nici aceasta nu ne va opri. Suntem obișnuiți să alergăm… Și apoi să ne plângem de lipsa sănătății, familiei, timpului liber ș.a.m.d.
Iar dacă ideea elixirului vieții, temă tratată în atâtea cărți, nu a fost încă implementată, ar fi cazul să fim atenți la emoții. Omul este construit pe emoții! De sunt rele, acestea te împotmolesc în negativitate și boli incurabile, de-s pozitive- aduc o viață calitativă și echilibrată (Citește: “Валерий Синельников. Возлюби болезнь свою”)… E simplu nu? Aparent, știu! Până la urmă e alegerea fiecăruia!
Îndemnul meu este să ai grijă la emoții, la oamenii care te înconjoară, la sufletul tău (care trebuie să fie răsfățat de tine și de cei apropiați), de apropiații tăi, de ceea ce mănânci, ce asculți și vezi (mai mult teatru, lectură, muzică și mai puțin audiovizual) și nu număra anii!
Un exemplu elocvent este Domnul din acest video:
P.S: întregul articol îl citiți pe adresa de mai jos (în limba rusă):
http://www.lookatme.ru/mag/live/opinion/205533-smart-reading