Sceptică. Anume acest cuvânt mă caracteriza atunci când am decis să îmi descarc cartea “Adulter” de Paulo Coelho pe kindle. Cândva (prin 2010) eram fana acestui scriitor, dar mai târziu am înțeles de ce- pentru că am început cu cele mai puternice lecturi din palmaresul său, dar ele sunt doar câteva: “11 minute”, “Walkiriile” și “Alchimistul”. Opinia ta poate fi diferită de a mea, dar după aceste cărți eu nu am mai regăsit lectură plăcută pe raftul cu P. Coelho.

 

 

După câțiva ani, în biblioteca mea digitală a nimerit noua sa carte și chiar am fost curioasă ce fel de roman a lansat scriitorul, anul trecut. Mi-am promis că dacă mă dezamăgește și această lectură, nu mai apelez vreodată la lucrările acestui scriitor, dar ….

Senzațiile pe care mi le-a lăsat această carte nu sunt din cele mai wow, dar recunosc că autorul m-a uimit prin amalgamul de idei din text. Idei care sunt cunoscute de mult timp sau pe care le-am descoperit în urma lecturii și care pot exista în afara istoriei relatate în carte. Romanul în sine nu este unul foarte original, iar începutul acestuia seamănă izbitor cu “50 Shades of Grey”.

Cu toate acestea dacă aveți nevoie de o lectură ușurică deschideți “Adulter”. Eu cel puțin, dacă era să citesc lista de mai jos undeva, zău că nu mai citeam romanul.

Cele mai frumoase idei sustrase din roman: 

” Nu există un moment mai bun decât toamna ca să începem să uităm lucrurile care ne deranjează. Le lăsăm să se desprindă de noi ca frunzele uscate, gândim să dansăm din nou, să profităm de fiecare fărâmă dintr-un soare care încă mai arde, să ne încălzim mintea şi trupul.”

” E bine să vorbim despre flori toamna. Asta ne dă speranţa primăverii”

“În alt oraş, noi vom fi pensionari şi ne vom spăla maşinile – chiar dacă am putea pune pe cineva să facă asta pentru noi.Totuşi, după o anumită vârstă, e important să facem lucruri irelevante ca să treacă timpul, să le arătăm celorlalţi că încă ne funcţionează bine corpurile, că nu am pierdut noţiunea banilor şi continuă să executăm unele munci modeste“
“Nu mă interesează câtuşi de puţin să fiu fericit. Prefer să trăiesc cu pasiune, ceea ce implică un risc, pentru că nu ştim niciodată peste ce vom da mai târziu”

“Se spune că, pe măsură ce se apropie vara, începem să avem idei destul de ciudate, ne simţim mai mici pentru că petrecem mai mult timp în aer liber şi asta ne arată dimensiunea lumii. Orizontul se îndepărtează, dincolo de nori şi de pereţii casei noastre”.

” Fiecare elveţian are în casă o puşcă, dar rar se aude despre cineva care s-ar fi hotărât să tragă în altul.”

” Îmi închipui că unii petrec ani lăsând presiunea să se acumuleze în ei, fără să-şi dea seama, şi într-o bună zi îşi pierd capul dintr-un fleac”

“Unii se sinucid. Alţii divorţează. Mai sunt şi cei care se duc în zonele sărace din Africa încercând să salveze lumea. Dar eu mă cunosc. Ştiu că singura mea reacţie va fi să înăbuş ce simt, până ce un cancer mă va roade pe dinăuntru. Deoarece chiar cred că o mare parte din boli sunt rezultatul unor emoţii reprimate”.

” Tragedia celuilalt ne ajută întotdeauna să ne micşorăm suferinţa”.

” Cine a ieşit din infern nu are nici cel mai mic interes să ştie cum continuă viaţa înăuntru”.

” Nu există nimic mai plicticos decât să intervievezi un om politic. Mai bine m-ar fi trimis să scriu un reportaj despre o crimă. Asasinii sunt mult mai autentici.”

” Pentru unele persoane decorul contează mai mult decât mâncarea”.

” Saturn. La fiecare 29 de ani planeta asta revine în locul unde se afla la data naşterii noastre.”

” Până aici n-am spus nimic. Dar sufletele nefericite au această incredibilă abilitate de a se recunoaşte şi a se apropia, multiplicându-şi durerile.”

” Ştiu meseria. Cariera de jurnalist e la fel de scurtă ca a unui atlet. Dobândim repede glorie şi putere, şi apoi facem loc generaţiei următoare. Sunt puţini cei care continuă şi avansează. Ceilalţi îşi văd standardul de viaţă coborând, devin critici ai presei, îşi fac bloguri, ţin conferinţe şi petrec mult timp încercând să-şi impresioneze prietenii. Nu există stadiu intermediar”.

” Există cinci stadii prin care va trece intervievatul: apărarea, lauda, încrederea în sine, confesiunea şi încercarea de a îndrepta lucrurile”.

” Sufletele nefericite se recunosc şi se atrag ca să-i sperie pe cei vii”

” Selecţionează informaţiile care ajung la tine. Pune-ţi un filtru pe ochi şi pe urechi şi permite să treacă doar ce nu te va împinge în jos”.

” Crezi că nu sunt şi eu criticată şi judecată la serviciu? Ba sunt, şi încă foarte mult! Doar că am optat să aud numai ce mă stimulează să mă ameliorez, ce mă ajută să-mi corectez greşelile. Restul pur şi simplu mă prefac că nu le aud”.

” E curios cum, atunci când ne întâlnim cu foştii colegi de şcoală, credem întotdeauna că ei continuă să fie aceiaşi, chiar dacă cel care era slab a devenit puternic, cea mai frumoasă şi-a găsit cel mai nepotrivit soţ, cei care erau lipiţi unul de altul s-au despărţit şi nu se mai văd de ani de zile”.

” Şi înţeleg că inconştientul meu transformă o problemă imaginară într-o problemă reală. Întotdeauna e aşa. În felul ăsta apar bolile”.

” Să te încrezi în cel pe care-l iubeşti dă întotdeauna rezultate!”

” Trebuie să ştii că există linie de sosire şi că nu poţi renunţa de la mijloc.”

” Nu tu îţi alegi viaţa: ea este cea care te alege. N-are rost să te întrebi de ce ai parte de bucurii sau tristeţi. Acceptă şi mergi mai departe. Nu ne alegem vieţile, dar hotărâm ce să facem cu bucuriile şi tristeţile pe care le primim.”

” Spun că, în practica jurnalismului, oamenii trebuie să spună că discută off the record înainte de a face declaraţii. Jurnalistul poate să nu fie de acord. Să ceri după să nu fii citat e ca şi cum ai încerca să opreşti o frunză care a căzut în râu şi călătoreşte încotro vor vrea apele să o poarte. Frunza nu mai are putere de decizie.”

” În ciuda aparenţelor, nu sunt un pericol pentru nimeni altcineva în afară de mine.”

” Dar falsa siguranţă ne face să uităm asta. Cu cât zărim mai aproape pereţii vieţii noastre, cu atât mai bine. Chiar dacă este doar o limită psihologică, chiar dacă în fond ştim că mai devreme sau mai târziu moartea va intra fără să ceară voie, e bine să ne prefacem că ţinem totul sub control.”

” Budiştii spun că un zâmbet lipit pe faţă, oricât ar fi de fals, sfârşeşte prin a lumina sufletul.”

” În timpul erei glaciare, multe animale mureau din cauza frigului. Atunci porcii-spinoşi au hotărât să se adune în grup, ca să se încălzească şi să se protejeze unii pe alţii. Dar spinii îi răneau pe tovarăşii cei mai apropiaţi – tocmai cei care îşi ofereau mai multă căldură. Din cauza asta s-au îndepărtat din nou. Şi iar au murit degeraţi. Atunci au trebuit să facă o alegere: sau piereau de pe faţa Pământului, sau acceptau spinii semenului. Cu înţelepciune, au decis să se mai unească o dată. Au în – văţat să convieţuiască cu micile răni pe care o relaţie foarte apropiată le poate provoca, de vreme ce mai importantă era căldura celuilalt. Şi aşa au supravieţuit!”

” Vom vorbi despre melancolie şi el va spune că e un cuvânt trist. Voi spune că nu, e nostalgic, este vorba de ceva uitat şi fragil, cum suntem cu toţii când ne prefacem că nu vedem calea pe care ne-a condus viaţa fără să ne ceară permisiunea, când ne tăgăduim propriul destin fiindcă ne poartă în direcţia fericirii, iar tot ce ne dorim de fapt este siguranţa.”

“Atunci să vorbim despre un acvariu pe care l-am văzut astăzi la şcoala copiilor, când i-am dus acolo. Era înăuntru un peşte care se învârtea, iar eu îmi spuneam: nu-şi aminteşte unde a început să se învârtă şi nu va ajunge niciodată la capăt. De asta ne plac peştii din acvarii: ne amintesc de vieţile noastre, suntem bine hrăniţi, dar nu putem trece dincolo de peretele de sticlă.”

” De ce e Dragostea mai importantă decât Credinţa? Pentru că Credinţa e doar o cale care duce la Dragostea mai Mare/ Nu există nimic mai important ce putem dărui decât reflectarea Dragostei în vieţile noastre. Acesta e adevăratul limbaj universal, care ne permite să vorbim chinezeşte sau dialectele din India. În tinereţe am călătorit mult – făcea parte din ritualul de maturizare al oricărui student. Am cunoscut ţări sărace şi bogate. În majoritatea cazurilor, nu vorbeam graiul locului. Dar în toate acele locuri elocvenţa tăcută a dragostei m-a ajutat să mă fac înţeleasă. Mesajul Dragostei se află în modul cum îmi duc viaţa, şi nu în cuvintele sau actele mele. În epistola către Corinteni, Pavel ne spune, în trei versete mici, că dragostea e compusă din multe alte lu cruri. Ca lumina. Învăţăm la şcoală că, dacă o rază de soare traversează o prismă de sticlă, această rază se divide în culorile curcubeului.”

“Pentru a afla pacea în ceruri, trebuie să aflăm pacea pe Pământ. Fără ea, nu valorăm nimic.”

” Cel mai mare orb e cel care nu vrea să vadă.”

” A trăi înseamnă a lua decizii şi a suporta consecinţele.”

” Fireşte. Deschid o pagină la întâmplare: Un şoricel era tare abătut pentru că-i era teamă de pisică. Unui vrăjitor i s-a făcut milă de el şi l-a transformat în pisică. Dar atunci a început să-i fie teamă de câine, iar vrăjitorul l-a transformat în câine. Dar atunci a început să-i fie frică de tigru. Vrăjitorul, foarte răbdător, şi-a folosit puterile ca să-l transforme în tigru. Atunci, a început să se teamă de vânător. Vrăjitorul a renunţat şi l-a transformat din nou în şoarece, spunându-i: — Nimic din ce voi face nu te va ajuta, pentru că nu ai înţeles niciodată că ai crescut. E mai bine să redevii ce ai fost.”

Post tenebras lux- din latină “După întuneric, lumină”.

” Cum istoria e scrisă de învingători, nimeni nu-şi aminteşte de atrocităţile lui. ”

” Uitarea este o atitudine greşită. Cea corectă e înfruntarea!”

” Dar într-o zi cei care sunt orbi încep să vadă. Cei care sunt trişti sunt mângâiaţi. Cei care suferă sunt mântuiţi.”

” Bărbaţii trădează pentru că aşa sunt construiţi genetic. Femeia o face pentru că nu are destulă demnitate şi, pe lângă că îşi dăruieşte corpul, sfârşeşte întotdeauna prin a dărui şi puţin din inima ei. O adevărată crimă. Un furt.”

” – Poate că nici nu-l iubesc, de fapt. Dar iubesc ce a trezit în mine.”

” Dacă nişte persoane căsătorite decid, dintr-un motiv oarecare, să-şi caute un al treilea partener, asta nu vrea să spună neapărat că au probleme în căsnicie. La fel, nu cred că principala motivaţie este sexul. Are mai multă legătură cu plictisul, cu lipsa de pasiune pentru viaţă, cu raritatea provocărilor. E un concurs de împrejurări.”

“Cercetătorii de la Universitatea din Austin, Texas, au încercat să răspundă la întrebarea pe care o pun mulţi: de ce bărbaţii înşală mai des decât femeile, chiar dacă ştiu că acest comportament este autodistructiv şi îi va răni pe cei dragi? Concluzia a fost că bărbaţii şi femeile simt exact aceeaşi dorinţă de a-şi înşela partenerul. Însă femeia se controlează mai bine.”

” Dar toţi învăţăm, încă de copii, că înainte de cele mai mari furtuni vine un moment când vântul se opreşte şi totul dă impresia că e absolut normal.”

” Creierul uman e fascinant: uităm un miros până îl simţim iar, ştergem o voce din memorie până o auzim din nou, şi chiar şi emoţiile care păreau pierdute pentru totdeauna pot fi trezite când revenim în acelaşi loc.”

” Trăim pe o părticică microscopică dintr-un mister gigantic.”

Puteți downloada cartea în format pdf, aici.
Autorul a oferit și un interviu despre Adulter, vizibil aici.