Ce fac eu atunci cînd simt cădere în van înflăcărat? Încui uşa inimii pe partea interioară şi….. da, prima ce fac- plîng. O fac, pentru că îmi cere sufletul! Au o putere enormă lacrimile astea… Purifică nu doar ochiul, ci şi sufletul!!!
După porţia de lacrimi şi muzică bună, îmi adun forţele şi citesc. Recurg la texte/cărţi motivaţionale.

Aşa, sufletul mi-a şoptit că e timpul! E timpul să aleg  o carte bună şi să o devorez! Am ales cartea “Succesul în viaţă” de Brian Tracy. Am sorbit din prima jumate în doar cîteva ore. Omul ăsta te învaţă să te ridici şi să înţelegi că treci prin momente de care el ar putea să facă mişto, deoarece momentele într-adevăr grele au fost expuse în viaţa sa.

Face să o încercaţi! Cartea asta te ridică, te scoate din ghearele insuccesului şi te loveşte peste faţă, dacă ai nevoie!

O explozie de sentimente îmi trezesc unele momente din viaţa mea. Cele ascunse, cele de care doar timpul şi eu nu le vom uita nicicînd. Timpul şi sufletul, pe lîngă sinapsele neuronilor, sunt cele care mai păstrează informaţia! 

Da, timpul e efemer. Da, timpul e schimbător. Da, timpul e crud. Da, timpul îşi are părţile negative, dar mai dulci decît amintirile, pe care le ţine ascunse la EL, nu poate fi nimic…

Explozii de regrete, emoţii, tristeţi, dulceţi, frumuseţi… le storc în fotografii…

AGONIE! Lupta naturii între viaţă şi moarte!