Interviu. Cristina EVTODII: ”Secretul frumuseții este zâmbetul”
CRISTINA EVTODII: ”SECRETUL FRUMUSEȚII ESTE ZÂMBETUL”
Rafinamentul o caracterizează, iar frumusețea o definește. Acestea sunt câteva motive pentru care am încercat să aflăm mai multe detalii despre jurnalista Cristina Evtodii.
Stil. Cred că stilul vestimentar se formează în plină concordanță cu starea mea emoțională. Îmi place să combin stilul anilor 60 cu cel modern. Indubitabil, rochiile sunt atuul primelor vremuri și eu mă țin de tradiție. Până nu demult am avut un job unde trebuia să mă îmbrac doar în pantaloni. Acum sunt fericită pentru că serviciul îmi permite să pun pe mine tot ce vreau.
Modă. Despre accesorii pot spune că eram într-un magazin de haine și am văzut o pălărie. Am probat-o și am spus că acesta era cel mai minunat lucru ce mi se putea întâmpla într-o zi posomorâtă. De atunci fără pălărie nu am ieșit din casă.
Citesc reviste despre modă online. Îmi place să admir imagini și mai puțin să citesc despre modă. Din simplul motiv că te poți încurca de-a binelea în tendințele contradictorii ale secolul 21. Citesc revistele ca: Esquire, Snob, Cluber, Interview.
Frumusețe. Secretul frumuseții este zâmbetul, lucru cunoscut de mulți și înțeles de puțini. Este vorba doar de starea ta emoțională, de oamenii care te înconjoară, de fericire, până la urmă. Atunci când sufletul îți radiază de fericire automat devii o altă/un alt femeie sau bărbat. Unii au înțeles-o peste zeci de ani, eu am marele noroc să o știu, acum, la 21 de ani.
Orice prezență feminină din viața mea a contribuit cumva. Am caracterul mamei, unele trăsături faciale de-ale mătușii mele (așa spun rudele), sunt altruistă ca și bunica mea, ador lectura ca profesoara mea de literatură, încerc să fiu atât de inocentă și motivată ca verișoara mea de 8 ani, Bianca. De asemenea, fiecare prietenă mă învață câte ceva. Îmi place să fiu un “rezultat” al femeilor care mă înconjoară. Nu apelez la persoane de neatins, de la Hollywood sau Paris…
Dietă. Da, am grijă de kilograme. Atunci când cântarul îmi arată cu 2 kg în plus, bat alarma. Aceasta nu înseamnă că țin diete, dar exclud dulcele și făinoasele (pe care le ador). Am ținut dietă, dar nu a fost ceva serios, pentru că am înțeles că nu am de ce. De câțiva ani nu mai mănânc carne. Astfel am început să-i înțeleg pe vegetarieni, care par “fițoși” pentru societate, dar nu e așa nici pe departe. Atunci când organismul tău îi spune “stop” cărnii, te conformezi. O gătesc, pentru iubit, dar nu o mănânc. Punct.
Femei. Nu vreau să generalizez, pentru că o calitate este prețuită atunci când este personalizată. Pot vorbi despre calitățile pe care le are mama mea. Am învățat de la ea că o femeie adevărată trebuie să arate bine și acasă, să-i gătească soțului gustoșenii de tot felul, să poată să tacă, chiar dacă știe unele realități mai puțin plăcute, să fie mereu în toane bune, să-și facă băi cu arome și lumânări, să asculte muzică de calitate, să citească, să se bucure de tot ce e frumos, să își uimească familia cu cele mai utile cadouri… Lista poate continua. Un lucru e cert: o femeie adevărată poate multe!
Nu apreciez la femei invidia. Dacă o femeie este invidioasă rezultă că este un om nefericit. Poate că ar trebui să îmi fie milă în acest caz?
Bărbați. Dacă nu-mi place ceva, încerc să schimb, iar dacă văd că nu este feedback- plec. Nu pot admite ca un bărbat să se plângă de ceva. Nu l-am auzit vreodată pe tatăl meu, un adevărat prototip al masculinității, să “scâncească” ca un copil, cum o fac unii. Nu apreciez bârfa, mai ales bărbătească. Nu ați știut că există? Eu m-am convins, acum 2 ani.
Timp liber. Timpul liber mi-l petrec, în mare parte, singură. Uite așa sunt eu, o egoistă, introvertită sau femeie, pur și simplu… Îmi place să-mi fac băi cu sare de mare, să citesc, să vizionez un film bun, de la care neapărat să plâng, ascult muzică de calitate, scriu pe blog, lenevesc sau merg cu iubitul meu undeva. Toamna adorăm să mergem cu bicicleta prin parc. Am făcut o tradiție din aceasta.
La gătit mă pricep foarte bine. Deci, e un nou motiv de a discuta zile întregi. Îmi place să combin și în mare parte orice rețetă o modific așa cum îmi place mie. De mică eram fana tuturor emisiunilor unde se pregăteau bucate. Deseori, în weekend, eram singură acasă. Includeam emisiunile culinare și scriam într-un caiet rețetele. Îmi amintesc că mămica abia mă învăța să pornesc aragazul și m-a găsit, într-o zi, că prăjeam dovlecei. De unde să știu eu, la 8 ani, că cei de la TV pregăteau zucchini…
Sport. Am în spate 9 ani de dans, dintre care 7- dansuri populare și 2 de hip-hop. Am mers la sală și kangoo jumps. Acum, din motive de sănătate, nu am voie să practic vreun fel de sport, excepție fiind yoga. Mie îmi place. Din această vară fac yoga acasă și mă simt foarte bine.
Cărți. Pot discuta despre cărți la infinit. Am două biblioteci, acasă la părinți și acasă la Chișinău. Îi citesc pe clasicii: Victor Hugo (aș reveni la geniala sa lucrare “Notre Dame de Paris”), Charles Dickens, Lev Tolstoi, sunt îndrăgostită de stilul lui Fiodor Dostoevski, Jack London, Friedrich Nietzsche, Gustave Le Bon, Jean- Paul Sartre, Simone de Beauvoir, George Orwell, Umberto Eco, Marcel Proust, Mircea Eliade, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Constantin Noica… Din lista postmodernilor îi citesc pe: Aurora Liiceanu, Haruki Murakami, Osho, Anna Gavalda, Chris Simion, Oana Pelea, Tudor Chirilă.