Aș vrea mai mult timp liber, pentru că nu știu cum se face dar mai mereu sunt ocupată atunci când Ionesco joacă ceva spectaculos. Anul trecut am mers la piesa “Așteptând-ul pe Godot”. Am vorbit despre aceasta într-un interviu de-al meu, dar nu am menționat cât de impresionată am ieșit din sală. E o lucrare scrisă de Samuel Becket și regizată de Petru Vutcărău, la Teatrul “Eugene Ionesco”. E o tragedie ascunsă, e o filosofie a filosofiei această lucrare. Sunt sinceră cu voi și cred că dacă aș fi citit cartea nu aveam să primesc atâta plăcere, cât am primit când am privit-o. Te pune pe gânduri repetările, așteptările veșnice, speranțele unei vieți scurte și prea realiste! Nu vreau să relatez pe scurt, pentru că nu se poate rezuma ceva inedit.

Am un bilet (pentru două persoane) la această piesă de teatru. Se va juca mâine (20 noiembrie 2014), la 18:30, Teatrul Eugene Ionesco. Aș vrea foarte mult să dăruiesc acest bilet celor care răspund, în comentariile blogului, “De ce ai vrea să mergi la această piesă?”. Cel mai sincer răspuns promit că va fi premiat.

Aștept cu drag!

Mai multă info aici: http://tei.md/asteptandu-l-pe-godot