De 2 săptămîini mă delectez cu muzică bună, întîlniri cu persoane de la care pot invăţa ceva, evenimente şi petreceri deosebite, dar şi cu lectură diversă. Am finisat să citesc micile istorioare relatate în cartea “Poveşti adevărate” de Lidia Bobînă, care mi-au oferit cîteva lecţii de viaţă. Tocmai din acest motiv am oferit această carte unor prietene.
Am început să citesc “Notre-Dame de Paris” de Victor Hugo şi fiindcă nu pot să nu citesc şi ceva în paralel, am ales “Lumea lui Cehov” de Ion Druţă.
M-am convins pentru nu ştiu a cîta oară că Ion Druţă e scriitorul care nu doar îmi răvăşeşte sufletul cu romanele, dramele sau scrierile sale  “Clopotniţa”, “Povara bunătăţii noastre”, “Păsările tinereţii noastre”, “Frunze de dor”, “Horia”, “Doina”, “Frumos şi sfînt” etc… ci şi mă informează!
“Lumea lui Cehov” e o descriere excepţională.  E una care m-a motivat să studiez opera lui Cehov şi am început-o cu nuvela “Vanika”, pe care o puteţi găsi aici (  http://sheba.spb.ru/lib/chehov_vanka.htm ).
Nuvela are un limbaj greluţ (o rusă veche), dar e varinta originală şi plus la toate are un volum lejer.
Dacă e să revenim la scrierea druţiană, care zugrăveşte opera cehoviană, atunci pot să remarc că viaţa lui Cehov nu a fost una din cele mai frumoase. Se întîmplă de multe ori că viaţa celor care sunt veseli în public, să fie una pesimistă şi mult mai tristă decît pare a fi. Aceasta o demonstrează şi fotografiile în care zîmbetul nu are nici un loc.
A scris texte cu conţinut umoristic, dar nu s-a considerat umorist! Druţă argumentează acest fapt prin următoarele cuvinte : “Cehov poartă în sine sămînţa unui umanism de-o largă respiraţie cetăţenească/ A scris numai despre cele ce a văzut cu ochii şi a pipăit cu mîinile. Sincer a fost şi în literatură şi în viaţa personală.”.
Cehov a fost omul care scria nuvele scurte pentru ziare, dar care conţineau istorii întregi. După ce lucrările sale îl ilustează ca unul dintre cei mai buni nuvelişti din Europa (să nu uităm că în acele timpuri se afirmase şi nuvelistul francez  Maupassant ), Cehov scrie arhicunoscuta sa nuvelă “Condica de reclamaţii”, pe care vă îndemn să o citiţi.